Cum a ratat Romania intelepciunea fiscala

BNR si Curtea de Conturi avertizeaza asupra riscurilor economic-financiare ale Romaniei, mai ales in cazul nefolosirii corecte a sprijinului financiar international si al UE

Abonare gratuita

Dl Mugur ISARESCU a recidivat la Formul CCG de la Bucuresti din 9 martie 2011, pronuntand din nou un discurs bulversant, care vizeaza indirect Guvernul si, in speta, politicile fiscale ale acestuia. Este foarte spectaculos si surprinzator modul in care Guvernatorul BNR in primul rand, dar, in genere, leadership-ul acestei institutii-cheie au devenit in ultimul an factori de presiune, este adevarat - preponderent mediatica, pentru determinarea schimbarii de stil in guvernare si in politica romaneasca, in genere.

In acest sens, Guvernatorul BNR a evidentiat in mod explicit: "Politica monetara a fost anticiclica - am dat drumul si la RMO, am coborat dobanda, dar, la politica fiscala, am ratat intelepciunea". Desigur, acest nou atac destul de virulent fata de Ministerul Finantelor se mentine mai mult in zona analizei economice si politice, fara insa nominalizarea celor raspunzatori in mod direct de derapajele produse. Pe de alta parte, este menita sa apere linia destul de "monetarista" a doctrinei curente a BNR. Totusi, merita subliniat efortul de corectie potentiala pe care si aceasta interventie a avut-o in vedere pentru cei care, eventual, au sau vor avea urechi sa auda. In mod vadit, Guvernatorul Isarescu semnalizeaza ca nivelul de incompetenta si de incoerenta/indisciplina financiara si-au cam atins maximele si ca, daca s-ar fi tinut cont de observatiile si recomandarile formulate, macar partial, poate traversarea acestor noi turbulente s-ar fi putut face, probabil, mai lin.

Cu aceeasi ocazie, pentru anticiparea viitorului, inaltul reprezentant BNR a mai precizat: "Noi am insistat ca noul ciclu de crestere sa fie bazat pe productivitate, pe export. Cred ca trebuie sa invatam ceva din aceasta recesiune mai lunga... ". Din nefericire, pentru moment, doar Fondurile Structuralecontin masuri active si sprijin concret pentru cresterea competitivitatii economice, dar, cum tot Guvernatorul a mentionat cu alte prilejuri, n-au fost reduse suficient blocajele birocratice si suspiciunile legate de lipsa de transparenta in implementarea acestor programe aflate in custodia Ministerului Economiei. Dealtfel, insasi asociatia de profil a consultantilor in Fonduri Europene - ACRAFE, a elaborat critici si recomandari similare dar care, pana in prezent, nu au fost practic transpuse.

Intre timp, asa cum s-a putut constata, in paralel, in urma sfaturilor primite de la Banca Mondiala, si Curtea de Conturi, institutie mai low-profile, mult mai criptica si mai conservatoare, in genere, a inceput sa devina o voce critica mai pregnanta a modului in care sunt cheltuiti banii publici autohtoni si europeni in Romania si sunt gestionate capacitatile economice si financiare de care inca dispunem. In acest sens, sunt de apreciat pozitiile ferme ale sefei departamentului juridic al Autoritatii de Audit pentru Fondurile Europene de pe langa Curtea de Conturi, fosta senatoare Verginia VEDINAS care, recent, a tras un viguros semnal de alarma asupra riscurilor pe care le implica atat neaplicarea consecventa a acquis-ului comunitar (dovada: numarul impresionant al procedurilor de denuntare a Romaniei de catre Comisia Europeana ca Stat infractor - infringement) cat si paralelismele de-responsabilizante care mineaza procesul cheltuirii Fondurilor Europene, in special.

Etapa urmatoare insa ar impune ca, in sfarsit, aceste institutii mai curajoase sa treaca de la planul constativ-ingrijorat la acela al creerii unui parteneriat coerent al detinatorilor de interese si la un lobby concertat pentru reformare institutionala reala si de profunzime, indeosebi in planul conexiunilor intre economic si politic.